O cercetătoare de origine română a contribuit la o reuşită uimitoare în fizică: echipa a putut măsura ”nimicul”

„Fluctuaţiile vidului ale câmpului electromagnetic au consecinţe vizibile, iar printre altele sunt responsabile pentru faptul că un atom poate emite lumină în mod spontan”, a precizat Ileana Cristina Benea-Chelmus de la ETH Zurich. „Totuşi, pentru vid, ce reprezintă cea mai joasă stare a energiei unui sistem fizic, nu poate fi extrasă mai multă energie”, a adăugat aceasta.

În loc să măsoare transferul de energie de la un câmp gol, echipa a creat o modalitate de a observa semnătura probabilităţii sale subtile de schimbare în polarizare a fotonilor, scrie Science Alert.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

Prin compararea a două impulsuri laser de doar a trilioana parte dintr-o secundă, trimise printr-un cristal extrem de rece la diferite timpuri şi locaţii, echipa a putut observa modul în care spaţiul gol dintre atomii cristalului afectează lumina.

„Semnalul măsurat este minuscul şi a trebuit să ne maximizăm capacităţile de experimentare de măsurare a câmpurilor foarte mici”, a precizat fizicianul Jérôme Faist.

Oricât de minuscule ar fi rezultatele finale, măsurătorile le-au permis savanţilor să determine spectrul fin  al unui câmp electromagnetic în starea sa de bază. Această cunoaştere cu privire la ceea ce este spaţiul gol este esenţială în fizica cuantică. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperirea anului este de fapt o eroare? Unii fizicieni contestă detectarea undelor gravitaţionale

Găurile negre pot fi portale pentru călătoria în hiperspaţiu, conform unei echipe de fizicieni

Un grup de fizicieni susţine că de partea cealaltă a Big Bang-ului se află un Univers compus din anti-materie

Dacă se adaugă o a doua pisică la experimentul ”Pisica lui Schrödinger”, legile mecanicii cuantice pot fi date peste cap